a.
Cunoscându-vă ca pe o personalitate cu o largă deschidere spre valorile autentice ale democraţiei, Vă adresez rândurile de mai jos gândindu-mă atât la calitatea Dumneavoastră de ministru al justiţiei, cât şi la aceea de redactor şef al revistei ''Palatul de Justiţie''.
Inspiraţia o datorez iniţiativei ''Asociaţiei Magistraţilor din România'' (AMR) de a-şi crea şi în judeţul Timiş o aşa-zisă filială, după ce şi-a înfiinţat astfel de filiale în 27 judeţe ale ţării.
Problema care mi-am pus-o şi care s-ar putea să-i intereseze pe mulţi alţi magistraţi are două aspecte: primul este acela de a vedea dacă AMR, constituită la Bucureşti, în februarie 1993, a dobândit personalitate juridică potrivit cu reglementările actelor normative în vigoare şi al doilea de a se vedea ce este de făcut pentru restabilirea legalităţii, în cazul în care AMR a devenit persoană juridică prin încălcarea acestor reglementări.
În ce priveşte primul aspect al problemei puse, sunt de părere că AMR nu poate fi organizaţia profesională a tuturor magistraţilor din ţară, cum se prevede în chiar primul articol al statutului acesteia, cât timp foarte mulţi magistraţi nu sunt membrii acestei asociaţii.
O organizaţie profesională a tuturor magistraţilor şi care să apere şi statutul acestora se poate constitui, dar nu de sus în jos, ci de jos în sus. Adică potrivit principiului democratic al descentralizării administrative, care este cu totul altceva decât ''principiul comunist al centralismului democratic'', pe care, o spun cu regret, l-a urmat AMR. Numai aşa consider că sunt respectate prevederile art. 92 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, ale Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice şi ale Regulamentului de aplicare a acestei legi, sancţionat prin Decretul nr.772/19.o4.1924 - acte normative în vigoare care vorbesc foarte clar despre asociaţii cu caracter nepolitic şi nepatrimonial, de drept privat şi care numai după ce devin persoane juridice se pot constitui în uniuni, chiar şi pe ţară .
Este, desigur, calea legală de constituire şi a asociaţiilor magistraţilor, instituită prin actele normative citate, în mod expres, procedura de dobândire a personalităţii juridice fiind, neândoios imperativă. Alta, cum am arătat şi mai sus, decât calea urmată de către AMR, care este o singură persoană juridică, ce doreşte să-şi creeze filiale în toate judeţele ţării, aplicând cu sârg principiul comunist al centralismului democratic.
Îmi pun apoi întrebarea, răspunsul la ea considerându-l negativ, poate fi condusă o asociaţie a magistraţilor sau orice altă asociaţie de drept privat, ca acelea despre care este vorba, de către persoane ce deţin funcţii de conducere în autorităţile publice? Mă refer şi la componenţa Comitetului Director al AMR, având ca membri pe domnii: Costiniu Florin – secretar de stat în Ministerul Justiţiei, Costiniu Viorica, Vartires Adrian, Vartires Dana Iarina, Porembschi Irina. Care mă obligă să-mi pun şi o altă întrebare (dacă vreau să fiu cinstit cu propriile-mi îndoieli) şi anume dacă, nu cumva, AMR a devenit şi o afacere de familie?
În Timişoara este pe cale de constituire Asociaţia Magistraţilor Timişeni, al cărei proiect de statut îl anexez, cu rugămintea de a-l publica în paginile revistei ce cu onoare o conduceţi. Îmi permit, cu respect, a Vă sugera să publicaţi în acelaşi număr al revistei şi statutul AMR, pe care redacţia îl poate lesne procura, în ideea informării cât mai corecte a colegilor magistraţi. Pentru a putea să aleagă între cele două variante, care-i poate inspira să creeze şi altele, bineânţeles.
În ce priveşte cel de-al doilea aspect al problemei ridicate, îmi îngădui a-l lăsa spre rezolvare tuturor celor care vor dori, cu autoritatea lor, să se implice în rezolvarea lui.
Pentru că problema este de actualitate în Timişoara, îmi permit să public această scrisoare şi într-un ziar local, chiar înainte de a apare în ''Palatul de Justiţie'', convins fiind că nu Vă Voi aduce nici un afront în acest mod. Sunt îndemnat sî procedez în acest fel şi pentru faptul că nu-l cred pe domnul Petre Petrişor – preşedinte delegat al Tribunalului Timiş, că Dumneavoastră ne-aţi transmis, prin intermediul său, cum ne-a spus într-o şedinţă administrativă a judecătotilor tribunalului din 30 mai a. c., ''să nu ne prea grăbim cu constituirea Asiciaţiei Magistraţilor Timişeni''.
b.
N-am vrut să se sfârşească acest an, înainte de a vă mulţumi pentru atenţia pe care aţi acordat-o precedentei mele scrisori deschise, chiar dacă domnia voastră nu a dispus publicarea ei în revista ''Palatul de Justiţie'', al cărei redactor şef sunteţi.
Problemele puse atunci în discuţie, în acea scrisoare, principial, privind crearea de asociaţii profesionale ale magistraţilor şi care să apere şi statutul acestora, conform cu legislaţia în vigoare, nu v-au stârnit interesul* nici în calitate de ziarist, nici în calitate de şef al ''Uniunii Juriştilor din România'' şi nici în calitate de ministru al Justiţiei. Oare pentru că ''Uniunea Juriştilor din România'' este organizată tot aşa cum este clădită şi ''Asociaţia Magistraţilor din România'', având la bază comunistul principiu al ''centralismului democratic''? Este acesta un principiu care poate fi reformat sau unul care duce inevitabil la sapă de lemn?
Nu aţi dorit să încurajaţi magistraţii să se organizeze pe plan local în asociaţii profesionale – persoane juridice de drept privat -, potrivit cu principiul descentralizării administrative, specific societăţilor democratice, deschise, acesta fiind motivul nepublicării primei mele scrisori deschise în revista pe care o conduceţi.
În Timişoara şi judeţul Timiş, o mână de magistraţi (mai puţini de 20 la număr) n-am reuşit să înfiinţăm ''Asociaţia Magistraţilor Timişeni'' (al cărei proiect de statut l-am anexat precedentei mele scrisori, trimise d-voastră spre publicare). Deşi în judeţul Timiş numărul total al magistraţior este mult peste 100, nu au aderat la acest statut nici măcar minimul necesar de 20 persoane, pentru a putea lua fiinţă asociaţia; aceasta spre satisfacţia d-lui Petre Petrişor, preşedinte delegat al Tribunalului Timiş, căruia nu-i surâde nici o opoziţie la conducere.
Nereuşita la care m-am referit, pe mine m-a întristat profund. Pe dumneavoastră, domnule ministru, nu vă îngrijorează teribil? Pentru că, pur şi simplu asta cred, magistraţilor din acest judeţ le este teamă să se organizeze altfel decât li se sugerează prin intermediul numitului Petre Petrişor, care i-a îndemnat să se alinieze centrului, adică să creeze o filială judeţeană, fără personalitate juridică, a ''Asociaţiei Magistraţilor din România''. Unii dintre magistraţi au spus, pe de altă parte că se consideră încă membri ai ''Uniunii Juriştilor din România'', care, se ştie, este născută din ''Uniunea Juriştilor Democraţi din România'', care, la rândul ei, a luat naştere din ''Asociaţia Juriştilor din Republica Socialistă România'', care … Sunt acestea Mării cu aceeaşi pălărie, ce ziceţi, domnule ministru ?
Altfel, vă doresc sănătate, ''Sărbători fericite'' şi ''La mulţi ani !''.
* În prezent, la acest sfârşit de an 2004, prin diplomaţia sa, domnul Gabriel Iosif Chiuzbaian, asudă pentru a deveni unul dintre cei doi membri, din partea societăţii civile (cică !), în viitorul (şi noul ?) Consiliu Superior al Magistraturii. Cum să nu ajungă în acest Consiliu, ca membru, o personalitate (dar de când a societăţii civile ?) atât de sensibilă la facerea Reformei în Justiţie !?